Mi-e dor...

• de viața la 10-14 ani, de viața aia fără griji, responsabilități și sesiune:))
• de toate desenele clasice și mai puțin clasice cum ar fi: Frumoasa și bestia, Dumbo, Bambi, Frumoasa din Pădurea Adormită, Cenușăreasa (astea fiind cele catalogate drept clasice); apoi Copiii de la Camera 402, Viața cu Louie, Lumea lui Bobby, Familia De Ce?...şi multe altele...Dar să nu uităm de desenele mele de suflet: The land before time - Little foot! :X:X
• de dulciurile alea bune rău care erau atunci şi acum abia dacă le mai găsim
• de jocurile copilăriei (câţi copii mai vedeţi în faţa blocului jucându-se tot felul de "nebuneli"? - nici unul)....trist mă...acum cică jocurile pe calculator sunt la putere...
• de adidaşii ăia cu luminiţe şi sunete enervante (ce-mi plăcea sa ţopăi când îi aveam în picioare:))
• de păpuşile mele Barbie şi Cindy
• de tot ce a fost....şi nu mai e...
• mi-e dor să fiu copil!
  

Concluzia: trişti sunt copiii din ziua de azi:(...

Standing ovation!!!

Filmulețul ăsta spune absolut totul despre absolut orice!

La mulți ani, mamă!

M-ai născut, m-ai crescut iar acum te mândrești cu mine! Mă bucur enorm atunci când văd cum ți se luminează fața când spui câte ceva despre mine, atunci când văd că ai numai cuvinte de laudă la adresa mea și când văd cum îmi demonstrezi pe zi ce trece că mă iubești din ce în ce mai mult! Sunt cea mai fericită și cea mai mulțumită pentru că știu că exiști și pentru că sunt fata ta! Te iubesc mamă! La mulți ani ție,mie și tuturor mamelor și femeilor din întreaga lume!

Vară în iarnă!

Dacă tot am avut după muuult prea lungaaa sesiune o săptămână de vacanţă, m-am hotărât să mi-o petrec destul de departe de meleagurile natale, sătulă de frig, vreme mohorâtă şi oameni trişti. Aşadar, pe la 23:00 mi-am luat biletul de avion iar a doua zi, dupa amiaza eram deja în avion. Zis şi făcut. După nici 2 ore eram deja acolo. Toate bune şi frumoase, revederea cu părinţii a fost mai mult decât plăcută. Marea surpriză, în schimb, avea să apară în următoarea zi. 21 februarie, ora 11.00 .am, o vreme extraordinară. Tricourile si rochiţele au fost prietenele mele cele mai bune în acele zile. Păcat că m-am întors acasă şi am găsit aproape aceeaşi vreme pe care am lăsat-o când am plecat. Am avut parte, cu adevărat, de o săptămână de primăvara în luna februarie!